Lada cu minuni

Premiu

2012-01-30T00:52:00.006+02:00

primit de la Loredana!

Premiul are şi câteva întrebări:
- Care este reţeta voastră preferată de mâncare postată pe blog?
Nu-mi amintesc să fi postat reţete de mâncăruri, dar pot spune care este unul dintre felurile de mâncare preferat: musaca de cartofi cu carne de vită.
- Care este desertul preferat, postat pe blogul vostru?
Nici aici nu mă încadrez, ca şi la răspunsul precedent, spun că-mi place tortul cu mere, cu aromă de scorţişoară şi vişine din dulceaţă strecurate printre ele!
- Ce mâncare credeţi că nu aţi încerca niciodată să mâncaţi?
Caltaboş (e pleonasm dacă spun "de porc"?!). Şi porneşte de la miros!
Mulţumesc, Lore!

Timp. Împreună

2012-01-28T22:41:00.001+02:00

În sfârşit, sâmbătă de hoinăreală, toţi 4+1, fără stresul mâncării gata la timp, fără curăţenie, fără rufe de întins...
Să vedem cum e bebe (e bine-merci, nu ne băgăm în treburile lui Doamne-Doamne, după cum s-a exprimat medicul, deci o mai lăsam)...
Să vedem cum e marea învolburată, furioasă, încântătoare (îngheţată după prezentatorii de ştiri, de fapt, îngheţate sunt doar balustradele, după cum, de altfel reieşea şi din imaginile tv)...

Să ne plimbăm printre cărţi frumoase, ceai parfumat şi exotic (dar care nu prea m-a atras), căni multicolore, cu frunze roşii, movalii sau verzi, şi iar cărţi, mami, hai să o luăm şi pe asta, dar şi pe asta, şi pe asta... Cu Ilinca amatoare şi ea de cărţi, cd-uri, dvd-uri, nu conta ce, vorbea tare şi sigură pe ea!

Cu înger pe zăpadă, cu inocenţă în glas mi-a cerut permisiunea să facă aşa cum o văzuse pe Miffy. Cu Ilinca mare bocitoare că am luat-o de pe zăpadă, dar mai ales de lângă marea cea învolburată, ar fi petrecut ore în şir pe lângă sloiurile de gheaţă, sloiurile au gust sărat, mi-a spus Flavia, că a avut mare curiozitate să afle ce gust au. Bineînţeles, zăpada, rara avis, a fost şi ea gustată cu vârful limbii... ăăă, zăpada era din parcarea de la mall (rolling eyes)...

Abia întorşi acasă am simţit gerul, ne-am încălzit cu ceai cald şi am mai avut puterea să fac ceva ce n-am mai făcut demult (gogoşi). Bine, efortul meu nu a fost prea mare, dar ne-am bucurat, noi, fetele, de împreună-realizare (Flavia a tăiat aluatul cu formele, Ilincăi i-am făcut şerpişori şi omiduţe şi ciupercuţe pe degeţele).

Duminică liniştită vă doresc!

Sâmbăta roz

2012-01-28T02:27:00.001+02:00

Despre sâmbăta roz, găsiţi mai multe detalii aici şi aici.

[roz diafan şi blând şi moale...]

De-a râsu' plânsu'

2012-01-26T23:52:00.003+02:00

Să râd, să plâng... ea e Ilinca şi ne-am obişnuit cu ghiduşiile sale!

Fetele, în ianuarie (II)

2012-01-24T13:27:00.004+02:00

Am mai scris luna aceasta despre fete, dar în ultimele zile, Ilinca a făcut progrese remarcabile în privinţa limbajului. Le voi nota în ordine alfabetică, fără ca unele să fie mai impoprtante decât altele:
babaie = buzunare (în timp ce şi le controla cu mânuţele, mândră că ştie ce-i cu ele)
cate = carte
foo = foaie pe care să deseneze
las-o = las-o
mamaie e mamaie, probabil cel mai lung cuvânt pe care-l spune, corect pronunţat
oaca = broasca (de obicei, spune că broasca face oac-oac, dar azi privind o imagine o broască şi întrebând-o ce e, mi-a răspuns simplu: oaca)
paa = pai de băut sucul, laptele şi de bolborosit cu el (bolboroseala îi iese doar Flaviei, Ilinca se amuză doar)
tete = citeşte
too = calculator
tu = de fapt, eu. Ilinca, cine a făcut "asta" (generic, vorbind)? Tuuuu! De fapt, voia să spună "eu" (io), dar încă le mai încurcă.

numele Flaviei pe mânuţa Ilincuţei - scris cu şi din dragoste, fireşte!

Duminică dimineaţa, zăpadă, gheaţă, fără să fi discutat decât de cele ce le vedeam cu ochii, Flavia decretează: gata, mâine mergem la mare. Dar mai întâi, mergem să cumpărăm patine! Asta pentru că îi povestisem eu recent, că pe vremea când ea era încă în burtică, marea noastră a îngheţat, iar oamenii se plimbau pe ea ca pe un patinoar!
De vreo trei zile încoace, ascultă cd-uri mari, adică discuri la pick-ul roşu şi vechi, de pe vremea lui tati. Doar două discuri pentru copii am mai găsit, dar pe care cred că deja le ştie pe de rost: Harap-Alb şi Cireşarii!

Ţara Zmeielor, cu lebede drăguţe pe lacuri doar pentru ele

desene în tandem

Iarna colorată

Iarna, pe la noi

2012-01-22T22:27:00.001+02:00

Aer curat, mult aer curat! Şi zăpadă - după cum a dat Domnul! Ilinca a vrut să meargă pe jos, Flavia să facă un om de zăpadă! Chiote şi paşi prin omăt de ianuarie!

Seară de iarnă

2012-01-22T01:56:00.001+02:00

Ninge. De fapt, chiar viscoleste. Mami, strazile si masinile pareau pudrate cu zapada, imi spune Flavia ajunsa in casa cu obrajii, nasul si mainile rosii de frig! Se mai uita o data pe fereastra (dupa ce imi povesteste ca a dat sa manance niste covrigi unui caine prin parcare): cred ca vad urmele pasilor mei!
Urmele sunt zeci, poate chiar sute, de oameni si caini, dar sigur, de la etajul patru, le-a vazut pe ale ei!

pe inserat, la inceputul ninsorii

Sâmbăta roz

2012-01-21T09:21:00.001+02:00

Despre sâmbăta roz, găsiţi detalii şi imagini ale celorlaţi participanţi aici şi aici.

butterfly princess

Nu e realizată de noi, e primită în dar, alături de varianta orange.

Codiţe de fetiţe

2012-01-19T12:09:00.000+02:00

Illincai nu-i plac coditele, a stat cu ele cat am facut unul-doua click-uri.

Flavia e inca suparata pentru ca am tuns-o anul trecut!

Despre mobilul cu oameni de zăpadă şi anotimpuri

2012-01-18T05:41:00.003+02:00

Pentru mezina ce va să vină, finalizat ieri, după ce, prin decembrie, Flavia a tot decupat la oameni de zăpadă.

Flavia încă îmi spune că nu e iarnă, în ciuda ultimelor zile mai geroase, încă mai aşteaptă zăpada. E secetă şi ger, strange winter...

[La grădiniţă, doamna a constatat că nu ştiu lunile anului, lunile fiecărui anotimp, anotimpul în care sunt născuţi, data naşterii... N-am ţinut neapărat să ştie lunile anului, le mai repetăm când şi când, atunci când vine din iniţiativa ei. Până la urmă, nu văd rostul unei repetări mecanice care, în mod sigur o va ajuta să reţină, dar va fi fiind o memorare (poate) pe termen scurt, dacă nu se asociază cu semne clare, vizile ale anotimpurilor/lunilor care se succed.

Oricât am încercat să-i explic anul trecut că ea e născută toamna, n-a vrut să mă creadă: cum să fie toamnă, dacă de ziua ei s-a îmbrăcat în rochie cu mânecă scurtă?!]

Oamenii de zăpadă i-am printat pe hârtie autocolantă de aici, i-am decupat, apoi i-am lipit având grijă să punem aţă subţire (de bumbac mercerizat, sic!) şi colorată între cele două jumătăţi.

Coroniţa este confecţionată din crengi lungi şi subţiri de salcie, adunate într-o duminică călduţă de decembrie.

Şi dacă tot veni vorba de anotimpuri, recent ne-am amintit de un film mai vechi, tare pe placul Flaviei, dar şi al Ilincăi (asta mică e foarte atentă şi trăieşte din plin succesiunea imaginilor, nu de puţine ori am surprins-o râzând cu gura până la urechi la faze chiar amuzante). Maria Mirabela, aici. Dacă nu cumva l-aţi cumpărat, l-am văzut în decembrie pe la Cărtureşti.

Fetele, în ianuarie

2012-01-17T18:19:00.003+02:00

Ilinca, unanşizeceluni, uneori vrea să doarmă numai cu tata şi Fava, alteori, imediat ce a spus că doarme cu ei, o văd venind la mine. Mă alintă, mă mângâie, încă îi mai cânt colinde şi cântece de leagăn sau Tata la cerere (Tatăl nostru). Ştie când face boroboaţe, vine şi se atinge de burtica mea sau mă mângâie pe braţ, parcă dorind să spună: hai, lasă, o să-ţi treacă. Cântă pe limba ei, uneori se înţelege ce spune, o imită mult, foarte mult, pe Flavia, în gesturi. A reţinut cum stă treaba cu pronumele posesiv, îi iese doar a ma (a mea), uneori folosit în mod exagerat, recunoaşte hainele membrilor familiei, are cărţile ei preferate pe care ni le aduce să i le citim, se joacă cu păpuşi mici-mici precum ea, le vorbeşte pe limba ei, le culcă şi le dă de mâncare; e darnică cu cine şi cu ce vrea ea (adică dă o bucată de pâine, dar nu şi o bucăţică de ciocolată).

Flavia, cincianişipatruluni, s-a mai temperat/calmat în ultima perioadă, mai precis în ultima săptămână de vacanţă, vrea să scrie pe tăbliţa magnetică dragă mămică, te iubesc, după ce iniţial încercase pe hârtie unde nu prea se vedeau vocalele. Într-una din zile a scris câteva litere mari de mână, cu capetele sub formă de vârtejuri. Îmi pare rău că foaia cu pricina s-a rătăcit.

Azi a desenat Pământul, cu România şi vecinii săi. Ar fi o lume mică, cine spune că lumea e mare ;) ?! Eu doar i-am spus numele ţărilor vecine, ea le-a desenat şi scris... vocalele lipsesc, iar :)!

Ştie să obţină ce vrea, prin repetiţie (sau repetare?!) de ajungi să cedezi. Ilinca ţipă când vrea cu dinadinsul ceva interzis. Uneori, se poartă exemplar cu Ilinca, se joacă, îi explică diverse lucruri, îi explică ce şi cum desenează, ba chiar o întreabă pe aceasta dacă a înţeles. La fel de bine o şi întărâtă, o necăjeşte pe asta mică, se iscă certuri, bufneli, rabufneli...

Încă se mai joacă, joacă multă, parcă nu s-ar fi jucat dintotdeauna. În perioada grădiniţei, venea acasă agitată şi obosită, fără chef de nimic. Întreaga cameră are câte un colţişor cu păpuşi aliniate pe cărţi cartonate, perne întinse pe sub brad, cu păturici alături, cu regi şi regine, cu bebe aşezaţi pe sub masă, să le fie cât mai bine! Sau ponei în papuci!

Mami, gata, de mâine vreau să fii bucuroasă şi plină de viaţă (o perioadă o lăsase mai moale cu replica asta). Printre rânduri (sau postări de blog), se citeşte că nu sunt totdeauna bucuroasă şi plină de viaţă :)
Ieri dimineaţă, eram cu Flavia în bucătărie, la micul dejun. Pe hol se aude scârţâit domol de patru paşi: scârţ- scârţ, scârţ-scârţ. Ilinca. Deschide uşa cu o mână, în cealaltă ţinea biberonul cu apă.
- Surioarăăăăăăă! Vino să te pup, că eu merg la grădiniţă, tu rămâi acasă cu mămica!
Pupăceli, zăpăceli, zbenguieli de ianuarie!

Nimicuri de zi cu zi

2012-01-17T09:49:00.000+02:00

N-am chef de scris, deşi aş avea câte ceva de notat pe-aici, mai frumos decât ceea ce a ieşit în final.
N-am născut, poate e mai bine aşa, sigur e mai bine acolo decât în lumea mocirloasă de afară. Mă simt revoltată că stau cu rufe nespălate de aproape o săptămână. Bine măcar că avem noi cu ce ne spăla. Plătesc apa rece la timp, fără penalizări, ne străduim să nu facem datorii de la o lună la alta, ştiind că ne va fi mai greu să le plătim cumulate. Iar coana Raja se gândeşte că e bine, onest şi cinstit să-mi oprească şi mie apa pentru alţi datornici. Fără să mă anunţe, ce, am vreun drept dacă nu am contract direct cu domnia sa?!
Şi ştiţi ceva, oamenii nu sunt de compătimit, vai, săracii (la propriu) nu au cu ce plăti, hai să dăm jos guvernu pentru asta, atâta vreme cât merg zilnic la bodega din colţ. Vecinu datornic s-a obişnuit cu mirosurile neplăcute, probabil nu le mai simte din cauza alcoolului, uneori îmi e silă să ies pe scara blocului, uneori îmi ţin respiraţia până intru în casă. Nu, nu m-am obişnuit şi nici nu vreau să mă obişnuiesc cu ele, pentru că înseamnă nesimţire, lipsă de respect, ignoranţă, înseamnă lene, înseamnă multe... Şi nici pe el nu-l pot tolera la nesfârşit, om la patruzeci şi ceva de ani care stă şi trândăveşte acasă. Iar peste douăzeci de ani va cere pensie, că doar a muncit la... bodega din colţ!
Adminstratora de bloc face şedinţă abia joi (la o săptămână de la oprirea apei) să-mi comunice nuştiuceminuni, fără niciun afiş, fără niciun anunţ, am aflat doar pentru că am sunat-o... No comment!

Sâmbăta roz

2012-01-14T08:48:00.003+02:00

Despre sâmbăta roz, aici.

Detalii despre sâmbăta roz, găsiţi la Irina

şi grena precum vişina putredă de vară. N-a ieşit rima până la capăt, dar mie îmi plac tare mult!

O sâmbătă liniştită vă doresc!

Darul de blog merge la...

2012-01-13T09:32:00.021+02:00

Bună dimineaţa!
Aş vrea să vă mulţumesc pentru cuvintele frumoase transmise o dată cu înscrierea voastră! N-am răspuns la fiecare în parte, de teamă să nu mă încurc la numărul comentariilor, căci fiind prima dată, da, am avut şi am emoţii.
N-aş vrea să aveţi mustrări de conştiinţă pentru croşetarea cipicilor, asta pentru că o dată în face plăcere să croşetez şi, în al doilea rând, croşetatul mă ţine cuminte, aşezată (la propriu) şi nu prin bucătărie sau alte locuri unde să răstorn casa cu susu-n jos înainte de naştere!
Voi include în lista de extragere toate comentariile, eu cred că nu vor fi probleme cu trimiterea/primirea coletului.
Aşadar, lista celor care s-au înscris:

1. Andreea Tatiana
2. Loredana
3. Andreea
4. Laura Popa
5. Manuela
6. Mariana
7. Andreea
8. Irina
9. AdrianaTRU
10. Copilărim
11. Viorica L
12. Valentina
13. Ecaterina
14. Carmen
15. Corina
16. DOAR NOI
17. Claudia
18. Mihaela
19. Vavaly
20. C.A.
21. Mihaela
22. Maria B.
23. AdrianaB
24. Ina
25. Alexandra
26. Oana
27. Mihaela M

Ok, nu m-am descurcat cu random.org, aşa că am făcut cât am putut de repede nişte bileţele, le-am pus în bolul meu preferat:

Am pus-o pe Flavia să le amestece bine-bine:

Şi, gata:

Darul de blog merge la Loredana! Felicitări Loredana, aştept mail de la tine pe ladacuminuni@gmail.com să stabilim detalii!

Vă mulţumesc tuturor încă o dată pentru participare şi nădăjduiesc să mai organizez astfel de mici daruri!

Joaca de-a matematica

2012-01-12T17:54:00.003+02:00

cu stoluri de porumbei...
Ideea mi-a venit ieri, după ce într-o noapte cu insomnie, am văzut cîteva activităţi matematice de făcut cu preşcolarii. Am făcut cu ce am avut prin casă: hârtie colorată, lipici, porumbei tăiaţi cu perforatorul, carioca.

Eu i-am scris operaţiile, ea a lipit porumbeii, a scris rezultatul şi iar a lipit porumbei conform rezultatului.

Mi-a spus că e greu la partea cu lipitul, e adevărat, porumbeii sunt mititei şi cam migăloşi. Mami, ce-n seamnă migălos?! Să vedem când vom termina restul operaţiilor până la 10!

După ce l-a scris greşit pe şase, la şapte mi-a cerut o foaie separată să-l încerce înainte de a-l scrie pe foaia principală!

Ilincăi i-am dat un lipici (din care a gustat, inevitabil), o foaie şi porumbei roz să îi lipească şi ea cum poate. Mi i-a restituit pe toţi după ce i-a strâns bine în pumnul ei mic :)

Casa din casă

2012-01-11T04:05:00.005+02:00

Casa de vară e în bucătarie, sub masă. Iarna e cam frig în bucătărie, aşa că fetele, mai ales Flavia improvizează sau aplică ceea ce vede prin reviste - în sufragerie.
Aşadar, casa de iarnă e în sufragerie, făcută din două scaune pliante, acoperite de o pătură (cât mai mare). Şi roz, dacă se poate. Unde se protejează copii mici care trebuie crescuţi cu atenţie şi drag (păpuşile, adică).

Bucurie mare de aşa realizare, o invită pe Ilinca, Ilinca se mişcă mai greu într-o casă aşa mică, riscând să producă pagube, poate chiar să o strice.
- Ilinca, îţi place? Îţi place? Eşti fericită? Eşti fericită că ai o soră ca mine? De obicei, la astfel de întrebări, Ilinca răspunde afirmativ, la altele comentează pe limba ei, dar Flavia pare să o înţeleagă! Se pupăcesc de se zăpăcesc, Ilinca neatentă mai deranjează una-alta, apar conflicte pe care Flavia, ca o soră mai mare ce e, încearcă să le rezolve singură, fără rezultate concrete de cele mai multe ori, Ilinca nu se lasă mai prejos - o trage de păr, Flavia plânge, poate dacă sunt prin preajmă, găsim o soluţie de distragere a atenţiei Ilincăi spre alte lucruri mai puţin generatoare de deranj reciproc...
Flavia îi cere Ilincăi să se comporte ca ea, uită că Ilinca e mai mică cu vreo trei ani şi ceva, aşa cum şi noi, de altfel, uităm că ei sunt copii şi uneori avem cerinţe prea mari pentru ei!
Mâine o luăm de la capăt :)!

P.s. încă două zile de înscriere la darul de blog, bebe(lina) vrea să mai stea puţin acolo unde-i cald şi bine şi lumină (o întrebare mai veche de-a Flaviei, încă de pe vremea când eram însărcinată cu Ilinca, dar pe care mi-a pus-o recent: "În burtică la tine e lumină sau întuneric?" Recunosc, atunci, m-a surprins întrebarea, ai avea tendinţa de a spune că e întuneric. Povestind asta cuiva drag, mi-a spus: "e lumină sigur, multă lumină")!

Bucket list-ul meu

2012-01-09T02:45:00.002+02:00

Am primit de la Adra, o leapşă de început de an. Cum nu cred că se va împlini ceva din ceea ce voi scrie în anul acesta (în sensul că se vor împlini ele cândva, dar toate la vremea lor), mă las totuşi dusă de val, de dragul viselor pe care, în ultima vreme, şi pe ele le-am cam reprimat.
1. Un vis mai vechi, de printr-a 7a, când am văzut desenele animate cu Nils Holggerson şi am citit o carte turtistică despre Suedia, să ajungem să vedem Suedia şi aurora boreală!
2. Să avem toţi biciclete şi să ieşim la plimbare cu ele (totodată sunt foarte realistă şi mă gândesc că nu avem piste pentru biciclete :D)!
3. Să locuim la ţară, să se vadă turla bisericii când ieşi pe uşa casei, să avem grădină şi pomi fructiferi, şi trandafiri delicios-mirositori din care să facem dulceaţa preferată a Flaviei, şi căpşuni, şi tufe cu zmeură... şi multe alte asemenea minuni!
4. Să pot lucra de acasă, măcar până vor mai creşte fetele!
5. Să am un dulap numai şi numai al meu şi al aţelor/firelor mele, aranjate în curcubee de culoare!
6. Deşi nu e greu de ajuns (mai ales că suntem relativ aproape), să-l pot convinge pe soţ să mergem în Deltă, la Sf. Gheorghe. Poate că nu mai arată ca în urmă cu 10-11 ani, însă întâlnirea Dunării cu Marea e minunată!
Tot din categoria "frumuseţile patriei", aş vrea să colindăm mai mult prin ţara noastră dragă!
7. Concertul de la Viena, măcar o dată-n viaţă!
Vor mai fi fiind şi altele... dar să nu abuzăm!

My butterfly cake

2012-01-08T12:40:00.001+02:00

dacă n-aţi copilărit destul, vă spun eu, pe la 32 vă apucă dorul de copilăreală :)
Ce trandafiri, ce glazuri sofisticate, din micimea fluturilor şi pupicilor, a îngerilor coloraţi şi atârnaţi pe la uşile dulapului (în ideea de a-mi face o surpriză), şi fireşte La mulţi ani, mami! de vreo două zile încoace, iese o aniversare plină de savoare şi bucurie!

P.s. nu uitaţi de darul de blog!

La început de an, dar de blog

2012-01-06T16:29:00.000+02:00

Acum că lucrurile pe care le consideram urgente s-au aşezat la locurile lor, pot să stau liniştită în faţa pc-ului şi să dau curs invitaţiei de a participa la acest dar de blog! Să zicem cu ocazia împlinirii a 3 ani de existenţă a blogului!

Din Ţara lui Eu-Împărat în Ţara lui Tu-Împărat este cea mai recentă carte cu profund conţinut moral care m-a impresionat în mod deosebit. Dacă aveţi copii prea mititei, o puteţi citi voi, părinţii, sigur veţi avea ce învăţa!

Ceaiul de cătină a fost revelaţia sezonului, mi-am tratat o răceală care părea uşoară, dar care la un moment dat mi-a dat dureri de cap (la propriu) şi usturime în gât. Cum nu puteam lua mai nimic, l-am încercat, fără a abuza. Cu miere şi lămâie. Şi când mă gândesc că l-am cumpărat la sugestia Flaviei (care nu se omoară cu ceaiurile) căci i s-a părut interesant că e din cătină (nici cătina adevărată nu îi e foarte dragă, dar şi ea e un remediu nemaipomenit în caz de răceală).

Cipicii - am zis că, neapărat, trebuie să fie şi ceva croşetat. Şi util. Cei din imagine sunt doar reprezentativi, pentru că cei pe care îi voi dărui, îi voi face imediat după anunţarea câştigătoarei (sau câştigătorului, de ce nu?!), potriviţi cu măsura piciorului.

Lăsaţi un comentariu la acest post prin care vă anunţaţi înscrierea până joi, 12 ianuarie, orele 24.00.

Vineri, 13 ianuarie, voi anunţa câştigătoarea/câştigătorul ales cu random.org!

Aş vrea să mă iertaţi dacă între timp ajung să nasc şi nu voi putea duce la bun sfârşit această mică iniţiativă!

La sfârşit de an

2011-12-31T18:17:00.006+02:00

S-a mai dus un an... cu bune şi rele... dar a fost anul nostru. Încercând să fac o selecţie de imagini, mi-am amintit de multe. A fost un an bogat în evenimente, am lucrat mult cu croşeta, am avut câteva activităţi frumoase cu Flavia, Ilinca s-a dezvoltat frumos, sarcina - a debutat furtunos cu o dezlipire de placentă care m-a ţintuit la pat vreo câteva săptămâni, dar a continuat fără alte incindete, am avut parte de ajutorul necondiţionat al soţului şi de încurajările unor persoane deosebite!

Financiar a fost un an mai greu, dar am învăţat să fim mai chibzuiţi decât eram şi să ne întrebăm de două ori dacă avem nevoie de acel ceva pe care voiam să-l cumpărăm!

Una peste alta, vorbeam astăzi cu o amică, se putea să fie mai rău!

Pentru anul următor îmi doresc să fim la fel de uniţi şi încrezători în Dumnezeu pentru a răzbate greutăţile ce vor apărea!

Ceea ce vă doresc şi vouă!

La mulţi ani!

Tratative

2011-12-29T18:58:00.000+02:00

Aseară, în timp ce o îmbrăcam cu pijamalele, o întreb pe Ilinca dacă merge la bunica maternă după ce voi naşte. Sigură pe ea, mi-a răspuns: "U u u ", dând din cap a negaţie.
De la doi metri distanţă, aud suspine de Flavia... O iau la descusut, ea nu spune direct, trebuie să o mângâi, să o îmbrăţişez etc: "Nici eu nu vreau, vreau să stăm acasă cu tine"...
Pfii, mi le-am pus în cap...
Flavia îi iubeşte tare mult pe părinţii mei, e nerăbdătoare şi acum să meargă şi să stea la ei, dar să fim cu toţii, nu împărţiţi. Astăzi a fost mai înţelegătoare, mi-a confirmat că va merge totuşi la S.
Ilinca nu a stat nici măcar o zi fără mine, pentru ea am mari emoţii. Iar când plânge, e greu de potolit chiar şi pentru mine.
Sper doar la o săptămână, maxim două de stat al fetelor la bunici, după care reîntregim familia.

Ce pot face două mâini dibace

2011-12-28T17:02:00.000+02:00

Nu, nu ale mele, pe cât posibil încerc să nu mă laud singură :)
E vorba de mâinile Ilincăi: în timp ce eu pregăteam supa de pui cu găluşte (preferata Flaviei, mai puţin a Ilincăi - între noi fie vorba), Ilinca şi-a spălat temeinic mîinile, stricând întreg săpunul. Când am ajuns în baie, era cu mâinile super-extra-mega-clăbucite. Vă întrebaţi cum ajunge la chiuvetă?! Simplu: întoarce un lighean pe care se cocoaţă (e adevarat, învăţată de noi, astă vară, la începutul sarcinii, când nu puteam să o ridic). Într-un fel avea motiv să-şi spele foarte bine mâinile, mai devreme se murdărise cu nişte creioane cu gel. Cred că nu-i plăcuse maniera mea de spălare!
Şi o poză de ieri, cu ochelari de protecţie :D

Iubire

2011-12-28T09:47:00.005+02:00

îmbrăţişări, pupici strânşi pe nas sau guriţă, obraji lipiţi... toţi şi toate calde, cu miros de puritate!

Snowman

2011-12-27T19:00:00.002+02:00

Nu mai ştiu dacă v-am spus de el în anii trecuţi, căci de vreo 2-3 ierni ne tot uităm la acest filmuleţ, cu aceeaşi plăcere şi fascinaţie de fiecare dată! Coloana sonoră e minunată! Văd că îi place şi Ilincăi!

Creştere şi incertitudine

2011-12-26T18:56:00.003+02:00

echo spune, în continuare, fetiţă... forma burticii (care numai burtică nu mai e) e de băieţel...

şi mai simt că e altfel decât primele două sarcini, confirmând încă o dată spusele medicului că fiecare sarcină e diferită de celelalte...

chiar sunt curioasă ce va ieşi în final :)

fix o lună până la dpn!

Despre WIP de sezon, cu întârziere

2011-12-26T10:08:00.002+02:00

A fost finalizat la timpul potrivit, iar prezentarea lui, acum, mi se pare cam nepotrivită, ca doar nu stă nimeni să meşterească la coroniţe de împodobit uşa sau casa.
Dar de dragul prezentării, le ataşez mai jos, cu menţiunea că a fost mult mai simplu decât anul trecut. Am fost pe teritoriul meu, pe ceea ce ştiu să fac mai bine, adică am folosit ca decoraţiuni flori africane croşetate. Şi altă menţiune, coroniţele de brad au fost cumpărate ca atare, eu nu mi-am adus nicio contribuţie (ştiam că nu mă simt în stare să le confecţionez).
Aşadar, coroniţa decorativă nr. 1

şi coroniţa decorativă nr.2, din flori africane începute prin vară, nefinalizate din lipsa găsirii spre cumpărare a verdelui deschis (sunt două nuanţe de verde).

Sărbători cu pace şi bucurie în continuare!

Hristos se naşte, slăviţi-L!

2011-12-24T19:48:00.000+02:00

sursa imaginii

Să-L primim cu pace şi bucurie în suflete pe Pruncul care se naşte!

p.s. n-am uitat de WIP, dar tocmai astă seară s-a descărcat acumulatorul camerei foto.

Şi turtă dulce

2011-12-22T14:25:00.002+02:00

I-am făcut un moft Flaviei, pe alături şi Ilincăi. Dar trebuie să recunosc că şi mie îmi place tare mult... turta dulce... Deşi îmi place, mă sperie gândul râjnirii cuişoarelor cu o mică râjniţă la care tot trebuie să învârţi, şi să învârţi, şi să învârţi... Acum, nici picioarele nu mă ajută, nici spatele, nici de frământat aluaturi nu mă văd în stare.

Însă reţeta aceasta de turtă dulce nu necesită frământare îndelungă, doar ceva timp de stat la frigider.

Fetelor le-a făcut mare plăcere să probeze noile forme de tăiat aluat, mici-mititele.

Iar turta dulce a ieşit pufoasă şi aromată.

Am încercat să decorăm diferitele forme, însă am stopat procesul din cauză de Ilincuţă doritoare de glazură dulce şi colorată. Ce reuşeam să facem eu şi Flavia, ea dădea cu limbuţa sau cu degeţelele peste dulcele glazurii. Când am pus dopurile tuburilor de glazură, am avut surpriza să o aud repetând după mine: dop, dop, dop, dop.

Reţeta o găsiţi aici. Eu am dublat cantităţile, pentru o familie numeroasă ca a noastră :) Şi nu i-am pus cacao şi ghimbir. Ghimbir, deşi aveam, mi-a fost teamă să nu iasă prea iute. Cred că puteam adăuga măcar jumătate de linguriţă la cantităţile mele duble.

Scena Naşterii Domnului

2011-12-22T14:04:00.000+02:00

Mi-aş fi dorit să facem o nativity scene cu personaje din carton sau fetru. Îmi spun că n-am avut vreme, dar mi-e teamă că nici în anii viitori nu voi avea timp.

Acum, Flavia a devenit conştientă de multe. A apreciat mica iesle din coajă de nucă cu Pruncul din pănuşi de porumb. Dar şi îngeraşul, la fel, din pănuşi, decoraţiuni primite cu vreo 5 ani în urmă, pe când Flavia avea doar 3 luni.

I-am decupat pe Iosif şi Maria, alăturându-i Micului Prunc.

Anul acesta, ea a colorat scene care premerg Naşterii Domnului, inclusiv pe cea a Naşterii. Dacă vă mai interesează, le găsiţi aici pentru listat. Căutând link-ul, am observat că paginile de colorat sunt pe grupe de vârstă.

Spor la lucru vă dorim!

WIP de sezon

2011-12-22T11:56:00.001+02:00

cu flori africane... revin după ce calc scutece mici de bebe!

Ninge!

2011-12-21T09:18:00.000+02:00

Cu fulgi... mijlocii... Fetele încă dorm, dar sigur se vor bucura să vadă fulgii. Nu se aşează încă, a plouat toată noaptea, iar temperatura nu a scăzut îndeajuns să îngheţe.
Năsucul Flaviei dă semne de refacere, după zile şi nopţi năucitoare, când nu voia să se desfunde nicicum. Dna doctor de familie, promitem să nu vă mai deranjăm, decât să vă salutăm şi să vă urăm sărbatori fericite, poate fac şi medicina cu specializare în pediatrie între timp :D
Mi-am terminat o parte din treburi, urmează altele, dar nu aşa urgente, fireşti şi liniştite.
Începe să se aştearnă pacea, poate se va aşterne şi ceva zăpadă spre bucuria copiilor (ieri, întrebând-o pe Ilinca dacă ştie cum arată zăpada, mi-a confirmat foarte sigură pe ea, că... ştie :) ).

Îngerii Flaviei

2011-12-19T17:49:00.002+02:00

Îngeri, îngeri, îngeri... Mai precis, îngeri coloraţi, căci aşa îi vede Flavia din lumea ei.

Nu albi, asa cum îi asociază/ştiu oamenii mari :D!

Aceşti îngeraşi au participat la schimbul de ornamente pentru brad între copilaşii ortodocşi, organizat de Irina.

Modelul îl găsiţi aici!

Ceata îngerilor care a plecat să vestească Naşterea Domnului

Iar acesta a rămas al nostru, cu o mică greşeală de-a mea

Daca mai aveţi timp, modelul merită făcut!

Fulgi din hartie

2011-12-17T05:09:00.004+02:00

Pana la urma serbarea a fost draguta, de aceasta data Flavia a avut emotii, dar nu la recitarea versurilor, ci asa, in general. Poate si pentru ca avea acea aura si coronita pe cap care ar fi putut cadea daca facea miscari ample sau bruste, desi eu o asigurasem cu clame... Ei, asta e dezavantajul impopotonarii excesive...
Prezenta fizica a lui Mos Craciun a speriat-o, asa ca a plans si inca o data, nu a vrut sa primeasca "ceva" (acum, cadoul) de la Mos. S-a linistit in brate la mine, unde a si ramas pana dupa plecarea acestuia.
Eu am simtit o eliberare, ca dupa examenele din facultate. Saptamana cand merge la gradinita dupa-amiaza e destul de obositoare pentru mine: in afara treburilor casnice cu care trebuie sa fiu gata pana la 12, am de coborat/urcat, urcat/coborat, sase etaje de doua ori. Asa ca respir usurata ca a trecut si saptamana asta fara sa nasc mai devreme!
Asta seara am pus fulgi de hartie pe fereastre. Ii decupasem serile trecute, i-am lasat putin la presat intr-o carte groasa (hi hi, Mama si copilul, care-mi sta langa cap), imaginile nu sunt grozave, dar modelele sunt incantatoare (le gasiti aici pentru printat).

Sunt mai degraba de decupat de catre parinti sau copilasi mai mari, pentru Flavia sunt inca dificili.

L.e. Am avut 8 fulgi diferiti, am pus 5 pe o fereastra, 3 pe alta. Astazi, pe zi lumina, Flavia ma atentioneaza ca ar fi trebuit sa-i distribui in mod egal pe cele doua ferestre, adica 4 cu 4... un fel de joaca cu multimile!

De sezon (II)

2011-12-16T09:28:00.003+02:00

E 8.40 am, fetele inca dorm. Si stau pe scaun in fata pc-ului, ceea ce e un lucru mai rar facut de mine in ultima vreme. Dar nu pentru mult timp.
Saptamana asta a fost de alergatura. Medici si pregatiri. Asteptam sa se termine frumos in dupa amiaza aceasta, o data cu serbarea de Craciun, de iarna sau cum s-o mai fi numind.
O saptamana de frustrari, o saptamana de inghitit propriile-mi pareri, ca nu e bine sa spui tot ce crezi si ce gandesti. O saptamana a uniformizarii...
Ca scoala romaneasca vrea uniformitate, ati mai auzit-o. Nu m-am gandit prea insistent la acest aspect, nici nu am simtit asta in scoala (asta nu inseamna ca nu exista si atunci), insa acum, o data cu gradinita Flaviei, semnele au fost mai mult decat evidente. De la imbracaminte, de la camasa si tricoul albe si sortuletul verzuliu de la inceput de an trebuia sa-mi dau seama. Nu am nimic impotriva uniformei, dar albul e alb. Daca nu e imaculat, pentru mine nu mai e alb. De cand o am pe Flavia, copilaria (cel putin) simt ca trebuie sa fie... colorata... Dar e doar parerea mea si o scriu doar aici :)
Si bine imi spunea cineva ca mintea copiilor este multicolora, a noastra, a adultilor e monocolora.
Cireasa de pe tort a venit o data cu rochita de ingeras. Facusem rost de o rochita simpla, lunga, cu danteluta la gat, maneci si poale. Nici nu a incaput loc de discutie. Toti patru ingerasii vor avea rochite la fel. Rochite care in anii trecuti au fost ale fulgilor de nea. Acum au fost "lungite" cu doua straturi sidefii de tul. E frumoasa si nu prea. Pe Flavia nu o avantajeaza o rochita scurta ca aceasta. Si isi vrea rochita ei de ingeras, mai ales ca e primita de la cineva drag ei. Mie nu-mi place, mi se pare... indecenta. Marind proportiile, pentru o persoana adulta, da, ar fi indecenta. Flaviei nu i-am spus ca nu-mi place, o lasam asa, sa ne invatam cu conformarea in sistem. Apoi, mai e vorba si de sentimente: n-as vrea sa o ranesc pe doamna care are ceva probleme in familie.
Alta conformare: aura de ingeras, musai sa fie pufoasa, nu din beteala. In micul nostru oras, n-am mai gasit nici aura de cumparat, nici puf la metru. Slava Domnului, a gasit sotul la o mercerie apropiata de biroul sau, in Constanta. Sa ne intelegem, din puf natural, 9,5 lei metrul.
Sorcova - am fost anuntati marti ca ne trebuie... Ei, ce e o sorcova de facut, o nimica toata, mi-am spus... Se pare ca am subestimat si comerciantii, aparusera pe piata deja, iar eu am alergat pe la materiale de constructii sa gasesc sarma potrivita. M-am bucurat iarasi ca stam intr-un oras mic, unde oamenii se cunosc intre ei si te trimit la Bodo, ca ei au mai multe tipuri de sarme. Oamenii au fost draguti si usor amuzati, ne-au ajutat cu drag.
Ieri, la sfarsitul programului, Flavia ma cheama sa-mi arate sorcova doamnei, asa trebuie sa fie si a noastra. Vedeti, a invatat lectia uniformizarii. Ei, mama, doar n-or trebui trase la indigo si sorcovele!
Asadar, avem sorcova facuta de noi! Si inseamna mai mult decat un fel de instrument! Inseamna suflet de mama si tata, inseamna exemplu de munca pe care l-a vazut la noi, ca nimic nu se face usor si batand din palme.
F: - Tati, stii, ieri A. m-a intrebat ce e aceea o sorcova. Iar eu i-am spus ca e un instrument si ca altceva nu mai stiu, dar o sa mai aflu.
T: - Asta inseamna ca A. nu e chiar asa de rau cum se spune!
F: - Ba da, tot e obraznic...
Alta poveste si cu etichetarile astea!

Ei, dar sa ne bucuram de sorcova! Modelul florilor il gasiti aici!

De sezon (I)

2011-12-12T10:14:00.004+02:00

Sambata seara am impodobit bradutul nostru, cu o varsta foarte apropiata de cea a Flaviei. Fetele au fost incantate, Flavia a pus si ea globulete pe ramuri, iar Ilinca a clopotit din clopotei!
Aseara, Flavia nu s-a culcat pana nu i-a cantat vreo cateva colinde... bradului. La un moment dat, ramasese in pana de idei, de fapt, ea voia cantecele/colinde simple, nu dintr-acelea grele, mai, mami!
Saptamana trecuta, intr-una din zile, Flavia mi-a spus ca din morcovii proaspat cumparati, sa-i pastrez si ei vreo... 10.
- La ce iti trebuie atatia morcovi?
- E, sa facem oameni de zapada cu tati!
Ieri, isi aminteste ca i-ar trebui si vreo... 10 maturi. Fireste, pentru cei 10 oameni de zapada :)
Inca asteapta zapada, sa o implice si pe Ilinca in procesul de construire a oamenilor de zapada, poate chiar si pe viitoarea surioara, asa cum ii spune ea. Si ar mai vrea si o vacanta luuunga, sa petreaca vreo 5 saptamani cu bunicii de la S.
Am primit sarcina sa-i fac pe Iosif si Fecioara Maria ca ornamente de brad, asta pentru ca avem o iesle micuta-micuta, intr-o jumatate de coaja de nuca cu Pruncul Iisus. Altfel, Pruncul ar fi stat doar cu ingerasul din panusi de porumb si un alt ingeras facut de ea.
Printre altele, astazi au plecat ingerasii nostri din cadrul schimbului de decoratiuni dintre copiii ortodocsi, pentru ca da, tot ingerasi am facut si anul acesta.
Imagini voi pune saptamana aceasta, deocamdata trebuie sa dam de cap altor probleme... de sezon, fireste.

Sâmbăta roz

2011-12-09T23:35:00.000+02:00

Nu ştiu de ce, dar când lucrez la şalul acesta, parcă îmi miroase a scorţişoară şi cuişoare!

Mai multe detalii despre sâmbăta roz, găsiţi aici.

Vă doresc un sfârşit de săptămână liniştit!

De toamnă târzie...

2011-12-09T09:08:00.001+02:00

dacă iarna nu vrea să vină!

fructe zâmbăreţe, care vor să danseze o horă numai a lor

dar nu numai fructele, ci şi legumele stau pe-aproape să-şi intre în ritm

un covor de frunze... aliniate :)

soare şi nori zâmbăreţi, frunze foşnitoare şi căzătoare

ştiaţi că şi stropii de ploaie pot fi zâmbăreţi?!
asta pentru că e o ploaie cu soare, toţi zâmbesc!

O zi frumoasă vă doresc!

Tot pentru doi ochi albaştri

2011-12-08T08:44:00.004+02:00

Despre Tudor Daniel, adică Bibi am mai scris, dar puteţi afla detalii despre boala sa, aici.
Sunt câteva mămici inimoase care fac mult pentru acest copilaş. Nu mă gândesc decât la faptul că şi una dintre copilele mele ar putea să aibă vreo boală cumplită care să necesite mulţi bani pentru tratarea ei. Aproape că nu vreau să mă las pradă gândurilor, mai ales în această perioadă de sarcină.
Prin urmare, cred că fiecare putem contribui cu puţinul nostru, căci Bibi are numere dedicate pentru sms şi apeluri:

SMS 2 euro/sms - 848

De asemenea, puteţi dona prin Romtelecom, formând :

0 900 900 301- 10 euro/apel

0 900 900 303 – 3 euro/apel

0 900 900 305 – 5 euro/apel

*Nu se percepe TVA.

Atenţie: Numerele intra în vigoare pe 10 decembrie şi sunt valabile până pe 16 decembrie ora 24:00!

Copacul Kapoc

2011-12-07T09:29:00.000+02:00

este cel mai maiestuos dintre arborii pădurilor din America Centrală. Mai este cunoscut şi sub denumirea de copacul de bumbac....

Am întâlnit copacul Kapoc într-una din poveştile cuprinse în Basmele pădurii (traducerea aparţine Andreei Demirgian), o poveste tulburătoare, cel puţin la prima citire (care a fost anul trecut, pe vremea asta), mai mult tulburătoare pentru mine, căci pe Flavia n-am simţit-o foarte afectată, ci doar curioasă cu multe "de ce-uri".

Acum, am reluat poveştile, după preferinţe, tot la povestea copacului Kapoc s-a oprit din prima. L-a şi desenat, după cum se vede mai jos, cu menţiunea că cei doi brăduţi nu prea au ce căuta în peisaj. Cred ca era verdele cariocii prea frumos şi nu s-a putut abţine să nu mai deseneze şi altceva :)

De Sf. Nicolae

2011-12-06T17:28:00.000+02:00

În ciuda vremii (ploii - un fel de "ploaia care va veni/le va potopi pe toate" - care, chiar dacă nu mă încântă prea tare, nădăjduiesc că va mai ploua cât să acopere, măcar parţial, seceta din ultima perioadă) şi a tusei Flaviei, ne-am trezit relativ devreme.
Flavia a tras cu ochiul, deschizând puţin uşa camerei, să vadă dacă a venit... Sfântul... Îi zâmbeau şi ochii, nu numai guriţa ştirbă!
Pe Ilinca am trezit-o ceva mai greu, ea îşi mâncase laptele de dimineaţă-devreme şi se mai cuibărea sub plapuma caldă. Când s-a trezit, i-am spus să meargă să vadă ce i-a adus Moş Nicolae în cizmuliţe... Fuga, fuga, a dat puţin din coate (deşi nu o înghesuia nimeni, doar cât să lase privelişte demnă de zâmbit celor rămaşi în spatele ei), a ieşit şi s-a întors cu cizmuliţele-i roz îmblănite, fără a fi captată de cele puse într-însele. Am rămas puţin marcată de reacţie şi, totuşi, mulţumită că nu a tentat-o nimic (cred că nici nu s-a uitat la ele-dulciuri, ci doar le-a scos şi şi-a luat cizmele).
Biserica noastră dragă, părintele nostru drag, biserica ocrotită de Sf. Nicolae... Aproape că nu mai era devreme când am intrat într-însa, era ora de începere a Sfintei Liturghii şi era plină, plină... În faţă, lângă Sfântul Altar, alături de racla cu omoforul Sfântului Nicolae, stătea şi ne aştepta cu drag, spre închinare, o icoană mare şi frumoasă şi moaşte ale Sf. Serafim de Sarov. Tare m-am bucurat de această întâlnire neaşteptată!
Mi-ar fi plăcut să mai rămânem, dar mi-am văzut de "oile mele", cum frumos spunea cineva. Şi va veni şi vremea când ne vom bucura de o împreună-trăire a Sfântei Liturghii, cu pruncii mari alături!
Din viaţa şi minunile Sfântului Nicolae am citit încă de ieri, aşa că azi doar am evidenţiat, la propriu, unele aspecte citite! Nouă ne place această carte pentru copii. Sigur vor mai fi fiind şi altele, dar aceasta este încă potrivită vârstei Flaviei.
Şi încă mai plouă!
La mulţi ani, Sfântul Nicolae să ne fie ocrotitor şi rugător din ceruri!

Stelele mele în prag de sărbătoare

2011-12-05T13:03:00.006+02:00

Am lăsat deoparte fulgii de anul trecut (deşi vreo câţiva tot voi face pentru a onora câteva datorii) şi am lucrat aceste steluţe-ornament pentru brad. Nu-s la fel de delicate precum fulgii, însă pentru perioada pe care o traversez sunt potrivite: colorate şi uşor de realizat!

Bucuraţi-vă de această perioadă (deşi eu aş fi preferat-o mai rece şi cu ceva fulgi căzuţi din barba lui Sfântului Nicolae)! Şi o poveste creştină frumoasă o găsiţi aici în format audio!

Pe ultima sută de metri, am inscris steluţele la un concurs de decoraţiuni pentru bradul de Craciun, aici! Fetele sunt inimoase şi pasionate de decoraţiuni, în general!

În aşteptarea zăpezii sau sâmbăta roz

2011-12-03T18:23:00.000+02:00

Iarăşi, o realizare originală, fără influenţă prea mare din partea noastră, a părinţilor.

Pe o coală de hârtie de culoare roz (respectiv roşie), a desenat un peisaj de iarna. Zăpada este făcută cu cretă (e adevărat, prin vară, am lucrat împreună o prinţesă, folosind creta).

De data aceasta, creta din dotare nu prea a fost bună, aşa că a folosit o cretă ceva mai specială din colecţia pentru pictură de la De Agostini.

omul de zăpadă

1 Decembrie...

2011-12-03T18:16:00.000+02:00

cu întârziere!

L-a desenat/confecţionat pe 2 dec, dintr-un rest de carton din care decupase ceea ce ar trebui să ne iasă o morişcă!

De-ale fetelor

2011-12-01T12:28:00.001+02:00

Flavia, într-una din zile, pe drumul de întoarcere de la grădiniţă:
- Azi iar am vărsat câteva lacrimi!
Uneori le varsă fără să o vadă nimeni!

Flavia, nu mai ştiu în ce situaţie/context, îi spune Ilincăi: "Ilinca, eşti genială!" Bine, în anumite situaţii şi eu sunt genială, iar în clipa următoare sunt o mamă rea!

E seară, destul de târziu, dar Ilinca insistă să-i citească Flaviei Poveşti cu zâne ale Contesei de Segur. Se aşează tacticoasă pe pernă, deschide cartea şi începe să turuie.
F: - Ilincaaaa, citeşte pe limba mea, nu pe a ta!
I: - scoate limba şi o arată soră-sii
Ha ha ha, hi hi hi! De-asta ne culcăm târziu, de la hlizeală ni se trage!

Si tot despre frunze

2011-11-30T15:36:00.000+02:00

Frunzele mele tricotate, aparent fara nicio utilitate decat aceea pur decorativa, si-au gasit locul binemeritat pe fustita de primavara a Flaviei, transformata astfel in fustita de toamna (mai ales ca a fost o toamna prelungita, cu multa iarba verde). Fustita a imbracat-o la serbarea de sfarsit de toamna. Tare dragi mi-au fost, si fustita, dar mai ales fetita - zambitoare foarte la fiecare cantecel, fara emotii la recitarea poezioarelor, mai ales ca nu participase la nicio repetitie din cauza de gat rosu si tuse naravasa!

La sfarsit de toamna

2011-11-29T23:28:00.000+02:00

Primăvara, desenată toamna... Mă uimesc detaliile, minuţiozitatea fiecărui element pus pe hârtie. Deşi spune că e primăvară, nu prea o cred, copacii au fructe - deci e influenţată de bogăţia fructelor de sezon (despre care au vorbit la gradiniţă)! Încă mai are vreme să-şi pună ordine în multele ei gânduri!

Schimbul de ornamente pentru pomul de Craciun al copilasilor ortodocsi

2011-11-27T23:23:00.000+02:00

Irina ne provoaca iar! Este o provocare frumoasa care, pe langa lucrul si atentia acordata copiilor, ne indeamna sa daruim ceea ce vom face! Este vorba de realizarea manuala a unor ornamente cu tema ortodoxa de catre copiii nostri pentru bradul de Craciun.
Termenul de inscriere este 30 noiembrie 2011, iar data limita de trimitere a plicurilor/pachetelor este 12 decembrie 2011.
Mai multe detalii asupra regulamentului il gasiti aici.
Noi avem deja o idee, abia astept sa ne apucam de treaba zilele urmatoare!
Daca va place ideea, o puteti prelua, chiar daca nu aveti blog!
Zile frumoase cu spor la lucru va doresc!

Sfintele, un univers magic de ea creat si cartea cu povesti

2011-11-26T09:23:00.000+02:00

a uitat pe care sfinte le-a desenat (ce-o fi in capsorul ei?)
desenul e de pe vremea cand invata sa-si scrie numele (mai pe la inceputul lunii asteia)

univers acvatic, cu barcute ca niste lingurite :)

carte de povesti desenata poveste care incepe, firesc, cu A fost o data...

Un sfarsit de saptamana linistit!

Puncte rosii...

2011-11-25T13:16:00.000+02:00

pe fata exterioara a palmelor Ilincai. Era intr-o seara de noiembrie, aproape de culcare. Ma cheama tati, putin nedumerit, sa vad ce e. La lumina becului, pareau bubite de urticarie, desi la urticarie numai "bubite" nu sunt. Dar urticarie pe palme? Nu-s medic, dar din experienta proprie si personala, nu prea am avut urticarie pe palme.
Palpez usor, nu pareau iesite in exterior. Ridic bluzita si ce-mi vad ochii pe brate? Linii (zgarieturi?), puncte si mai multe (urticarie?).
Zambesc. Alaturi, Flavia tace si mustaceste. Dar tace.
- Nu-i nimic, il linistesc pe sot. Doar carioca rosie!
A doua zi, Flavia imi confirma ca ea s-a jucat cu cariocile pe palmele Ilincai!

Tobias, elefantelul colorat

2011-11-24T21:18:00.000+02:00

Pe Claudia Groza am cunoscut-o anul acesta, undeva prin primavara, iar amicitia, desi a ramas la nivel virtual, s-a legat frumos si firesc.

Mi-au dat lacrimile (la propriu) cand m-a anuntat de lansarea lui Tobias, elefantelul colorat, de pe 26 noiembrie, la Gaudeamus.

Din pacate, nu putem ajunge, dar am rugat-o pe cea mai buna colega de facultate sa ajunga ea la eveniment!

Claudia, felicitari si mult succes in continuare!

Gradinisme (tot) de toamna

2011-11-22T09:43:00.001+02:00

Daca semne grafice n-am lucrat deloc acasa, la decupat se cunoaste indemanarea folosirii foarfecii!

Azi dimineata la micul dejun, mi-a spus ca ieri a intrebat-o pe R. de ce mananca asa repede (gustarea)? A fost dezamagita, R. nu a inteles ghicitoarea (adica intrebarea) ei! Si tot dezamagita a ramas ca ea mananca mai incet! Ceea ce nu inseamna ca e rau :)!

Şalul (de noiembrie)

2011-11-16T10:08:00.000+02:00

Vă spuneam într-un post anterior, că atunci când lucrezi îţi vin o grămadă de idei.

Prin urmare, am renunţat (de fapt, doar l-am pus deoparte) la şalul meu, pentru că se apropia ziua de naştere a unei persoane dragi. Am trecut rapid la lucru şi acesta este primul meu şal finalizat, tot în culori tomnatice, dar preferate sărbătoritei!

WIP cu boabe de fasole (2)

2011-11-15T16:10:00.000+02:00

Ne-am strecurat cum am putut, când am putut şi iată ce ne-a ieşit!

Şablonul de frunză l-am printat de aici (pe carton), frunză pe care am decorat-o fiecare după imaginaţie, preferinţă şi putere cu boabele de fasole colorate cu acuarele cu câteva săptămâni în urmă!
După această experienţă, cred că activitatea se recomandă unor copilaşi mai mărişori!

frunza decorată de mine

frunza decorată de Flavia şi Ilinca (tot a prins şi ea un moment să fie de ajutor)

frunza decorată de Flavia

Mărul-poşetă

2011-11-15T09:51:00.000+02:00

Mărul-poşetuţă (uneori, mai scapă câte o "coşetă" în loc de poşetă).

Ţine în ea diverse decupaje, precum şi... dintele căzut!

Modelul de printat îl găsiţi aici!

Habarnam

2011-11-14T09:25:00.001+02:00

by Flavia (după cum se poate observa, a început să se semneze pe desene).

Autorul ilustraţiilor cărţii lui Nosov, Aventurile lui Habarnam, A. Laptev, probabil, ar fi fost încântat de ajutor :)

Ce vreau să spun: ilustraţia (desenul) nu se găseşte în cartea menţionată mai sus, pe baza a ceea ce am citit (şi recitit şi răscitit), Flavia şi-a imaginat această scenă!

Alt castel

2011-11-13T12:18:00.000+02:00

cu turnuri şi turnuleţe...
De altfel, casele şi castelele sunt destul de abundente în desenele ei. În stânga, cel mai probabil, Ilinca şi-a marcat prezenţa în preajma soră-sii!

Sâmbăta roz

2011-11-12T01:48:00.000+02:00

cu cipici călduroşi, din pătrăţele croşetate.

Îmi sunt tare dragi, atât de dragi încât îi voi dărui azi-mâine-poimâine unei sărbătorite!

Mai multe detalii despre sâmbăta roz, găsiţi aici!

Ghinda

2011-11-11T16:49:00.000+02:00

cu personalitate :) o încercare neterminată de îngeraş şi o panseluţă de vreme bună :)

Toamna de la fereastra mea

2011-11-10T18:10:00.001+02:00

Toamna noastră vrea să plece, se anunţă lapoviţă chiar şi în Dobrogea.

În blogosferă văd imagini care mai de care mai încântătoare cu toamna de la deal, de la munte, cu culori absolut minunate.

Mi-am făcut frunze de pus la fereastră, m-am plicitisit să văd numai rufe puse la întins în blocul de vis-a-vis.

Sunt sigură că cei mai mulţi care vor vedea aceste frunze tricotate, vor spune că e pierdere de timp. Realizarea fiecăreia nu mi-a luat mai mult de 15', am constatat că mi se încălzesc mâinile când le tricotez şi stau frumos pe fereastră, agăţate de ventuze transparente.

Masca din cămăşuţa verzei

2011-11-10T10:13:00.002+02:00

Săptămâna trecută, Flavia mi-a propus să facem ceva, nişte omuleţi, nişte animăluţe din legume. Am fost surprinsă de idee, mai ales că din legume n-am încercat să facem ceva până acum.

Duminică, pe când curăţam o varză... mov pentru salată ("mami, nu-i aşa că varza asta e mov?!"), i-a venit ideea de a face o mască dintr-una din "cămăşuţele" verzei (aşa au numit la grădiniţă, foile de varză).

N-a folosit-o decât o dată să-l sperie pe taică-su, dar ni s-a părut interesantă ideea pe care a avut-o.

ea a făcut ochii, eu am tăiat cu cuţitul nasul şi gura

masca făcută de mine, asta pentru ca trebuia să aibă şi Ilinca, dar n-a prezentat interes pentru ea!

Micul Prinţ (restanţa)

2011-11-08T09:33:00.003+02:00

Micul Prinţ nu este desenat din închipuirea ei, ci urmarind imaginile din carte. Însă fără a fi pus foaia deasupra.

Casa din stânga nu există, doar se vorbeşte despre ea în carte, dar i s-a părut normal ca Micul Prinţ să aibă o casă a sa!

Oricum, casa pare mai mare decât însăşi 'planeta' Micului Prinţ, căruia i-a făcut mai multe flori, inclusiv pe cea rea şi răsfăţată. Tot pe planetă se găsesc şi vreo doi vulcani, pe care însă am omis să-i notez explicit. Şi baobabi, fireşte!

Desenul a fost realizat pe la sfârşitul lui octombrie, scriam aici despre Micul Prinţ!

Grădinisme...

2011-11-07T15:33:00.008+02:00

Diplomaţie, la 6 ani
A., fratele R., R. e prietena cea mai bună a Flaviei (pentru care a plâns astăzi căci uitase să-i spună "pa").
Revenim la A. care ne povesteşte, mie şi mămicii sale:
- Azi, două fete m-au întrebat pe care dintre ele o plac mai mult? Şi eu le-am spus că pe amândouă!

WIP cu boabe de fasole (1)

2011-11-07T09:22:00.001+02:00

Da, da, sunt boabe de fasole pe care le-am colorat cu acuarele şi uscat în faţa aerotermei, în săptămâna când Flavia a fost în vacanţă. Am aşteptat săptămâna aceasta când, dimineaţă fiind la gradiniţă, după-amiazele ne vor fi libere (cu Ilinca dormind, sperăm), vom meşteri la alte câteva decoraţiuni de toamnă!

O săptămână plină de culoare să aveţi!

Operaţii matematice

2011-11-06T18:07:00.006+02:00

Seară de toamnă, sfârşit de săptămână. Îl aşteptam pe tati. Într-o doară, îmi arată ce semne grafice a făcut la gradiniţă şi mă întreabă cum se numeşte semnul ăsta "="? Şi la ce e bun, şi cum se foloseşte?
Aşa am ajuns să facem adunări începând de la mijlocul paginii, numărând pe degete şi asta concomitent cu învăţarea scrierii corecte a unor cifre mai serioase :)

Scrisorele

2011-11-06T09:22:00.007+02:00

din frunze mici, de salcâm, desprinse de pe rămurica lor.
Flavia aşa le-a văzut, ca pe nişte scrisorele răsucite ca în vremurile de demult apuse!

Sâmbăta roz sau toamna vitaminelor, din nou

2011-11-05T08:21:00.000+02:00

roz sau... roşie...

Am revenit asupra subiectului - sucul de fructe şi legume proaspete, de sezon, care conţine pe lângă: măr, morcov, ţelină, şi sfecla roşie.

Căci, ca orice gravidă care se respectă, sunt anemică. Am evitat cât am putut să iau tabletele cu fier (din cauza efectelor secundare pe care mi le produce, nu din alte motive). Ştiam că sfecla roşie conţine fier, de aceea m-am tot gândit la ea, între timp am aflat că mai conţine şi acid folic, iarăşi necesar în timpul sarcinii. Dar am vrut să aflu şi ce alte beneficii ne aduce aceasta. Am găsit un articol interesant şi complet aici.

O sâmbătă frumoasă vă doresc!

Copaci de toamnă

2011-11-04T11:26:00.000+02:00

pictaţi, în culoarea lor ruginie, cu tentă metalizată (dacă nu ştiaţi, există şi astfel de acuarele)!

al Flaviei

al Ilincai

după terminarea activităţii a fost altă muncă - spălatul/schimbatul Ilincai, curăţatul podelei, ascunsul acuarelelor, căci Ilinca nu se dă bătută cu un copac :)

Dimineţi în culori

2011-11-03T08:57:00.001+02:00

- Mamaa! Mamăăă! Mamaaaa! Mamaaaaaaa!

Nu, nu e exagerare, aşa mă strigă Ilinca când nu-i răspund imediat. Atunci când desenează (şi nu numai). Dar acum scriam despre desenele ei, colorate, mâzgălite, preocupare serioasă, foarte serioasă, dacă începe a desena imediat ce se dă jos din pat!

De multe ori îi spune Flaviei "dă-te", fără drept de apel, Flavia îi cedează scăunelul de la măsuţă, se aşează şi începe să deseneze. Apoi, din 5 în 5 secunde mă strigă să-mi arate ce a "desenat". Trebuie să-i confirm că e foarte frumos ceea ce face şi să desenze mai departe!

De vreo câteva zile a descoperit un penar (nefolosit) şi ce poate face cu el: aşează, cu meticulozitate, creioanele colorate în el! Se necăjeşte când nu-i iese totdeauna, dar nu se dă bătută, mai încearcă, merge mai departe, deşi creioanele sunt mult mai numeroase decît spaţiile penarului, a reuşit să le pună pe toate într-însul!

Ilinca, un an şi aproape 8 luni

Desene colorate pe hartie

2011-11-02T09:50:00.000+02:00

Are multe, foarte multe, nu găsesc răgazul să le fotografiez. A început să le şi coloreze, nu mai sunt doar în alb şi negru.

Mai jos, case şi drumuri care duc spre biserici... Fiecare casă cu biserica sa, inedit, nu-i aşa?

Coroniţa de toamnă

2011-11-01T11:55:00.002+02:00

Am văzut că mulţi vizitatori ai blogului ajung la noi, cautând coroniţe de toamnă. Săptămâna trecută am făcut-o, mai ales când dormea Ilinca. În prima zi, după ce Flavia colorase pagina cu floricele, Ilinca a vrut să-şi aducă şi ea contribuţia, aşa că a mâzgălit-o... iar Flavia a fost nevoită să o ia de la capăt!

Le-am printat de aici.

Aşa arată colorate, mai puţin floricelele!

Apoi, Flavia le-a decupat, dar n-am mai surprins momentul.

A urmat asamblarea/lipirea... Nebunie mare, căci în ziua cu pricina, se trezise Ilinca. Am fost nevoită să scot şi celalalt tub de lipici, să-i dau şi ei o bucată de carton pe care să-şi facă de lucru.

Aşadar, fetele la lucru, foarte concentrate de altfel :)

Şi coroniţa finalizată!

p.s. Anca şi Sorin, mulţumim tare, tare mult (ştiţi voi pentru ce)!

Provocare de toamnă

2011-10-31T19:06:00.002+02:00

Irina mi-a deschis pofta pentru şaluri, deşi până acum nici măcar n-am purtat! Acesta este primul şi se află încă în lucru. Iar atunci când lucrezi îţi trec prin cap o grămadă de idei, pentru cine să mai faci, ce culori s-ar potrivi persoanei aceleia, etc. Firul se lucrează frumos, iar nuanţele îmi sunt pe plac!

Colors

2011-10-31T08:56:00.001+02:00

Bună dimineaţa! Să aveţi o săptămână binecuvântată!

Sunday morning

2011-10-30T14:48:00.000+02:00

si am mai vazut una, in drum spre biserica, prin parbrizul masinii, din doua crengute de tei cu frunze galben-verzui (vizibila doar de la oarece distanta)!
Duminica linistita in continuare!

Castelul

2011-10-30T14:31:00.001+02:00

realizat într-o zi de vacanţă de toamnă...

Ecoul dintre blocuri şi Lăcustă-Vodă

2011-10-27T15:08:00.003+03:00

Fetele privesc pe fereastra deschisă, în timp ce aerisim camera.
Pe Ilinca o loveşte vorbaria... Pa-pa-pa... Şi altele pe limba ei...
Flavia, alături de ea, pe un scaunel, remarcă ecoul creat în celebra, de acum, parcare a noastră!
- Ilinca, uite o cioară! Câr-câr face! Spune şi tu!
- Co-co-co, răspunde mezina, sigură pe ea!
Şi s-au pornit într-un concert de "pa-pa-pa-uri" pentru cine mai are ferestre deschise şi chef de ascultat fete vorbareţe!
--------------
F: - Ilinca, eşti Lacustă-Vodă!
I: - Daaaaaaa!
Şi izbucnesc amândouă în hohote de râs, cu îmbrăţişarea de rigoare, altfel nu se poate!
(nu ştiu de unde mai vine şi Lacustă-Vodă ăsta, n-am citit nimic de curând cu astfel de personaj)

Despre adunare, scădere şi... Micul Prinţ

2011-10-25T09:30:00.003+03:00

Aseară, după ce citim câteva capitolaşe din Micul Prinţ (ajunsesem la partea cu contabilul care ştia să se ocupe numai de cifre), Flavia mă întreabă ce înseamnă adunare? ce înseamnă scădere? De fapt, adunare ştie ce e, am făcut, la un moment dat, câteva exerciţii uşoare cu obiecte. Dar scăderea? Şi pentru că eram în pat, singurele la îndemână au fost... degetele! Dacă din 10 luăm (scădem) 2, câte rămân? Dacă din 10 luăm 5, câte rămân? Şi tot aşa! Mi s-a părut interesantă viteza de reacţie (răspuns), poate că îi pare simplu, deocamdată. Apoi, s-a dus la taică-su, încântată că ştie ce e scăderea, făcând ceea ce am făcut eu, adică, nu, dom' le, ce să mă puneţi pe mine să fac atâta scădere, ia să vedem, tati ştie?!

Şi tot din poveşti, mi-am amintit de Pipi Şoseţica, cu a ei împlutire (confunda, în exprimare - şi cred că nu numai - înmulţirea cu împlutirea).

A mai fost curioasă cât de mari sunt baobabii, sunt mai mari decât Pământul? Apoi, a văzut baobabii pe 'planeta' Micului Prinţ, desenaţi de autor. Azi vrea să-l deseneze şi ea pe Micul Prinţ!

Suntem acasă toate 3 (sau 4) şi e aşa de bine, în ciuda frigului şi a caloriferelor reci, frig pe care-l ignorăm cu veste groase pentru aşa situaţii. Ieri, după ce încălzisem puţin camera, le spun fetelor să-şi dea vestele jos. Flavia se conformează rapid, ea ar sta şi în picioarele goale dacă aş fi ignorantă, Ilinca, nu, şi pace. Nu i-am putut da vesta jos decât la somnul de prânz, apoi seara. Şi când mă gândesc că pe aceeaşi vestă, Flavia nu a îmbrăcat-o decât o dată şi atunci cu chiu şi vai, of-uri şi lacrimi de crocodil!!!

În altă ordine de idei, întâmpin probleme la ataşarea imaginilor în cadrul postării. Problema e mai veche şi am pus-o pe seama conexiunii slabe a internetului prin cablu. Pentru că aveam şi o conexiune de internet mobil, o foloseam pe aceea când ataşam imagini. Cunoaşteţi problema? Nu de alta, dar cât am scris eu aici, Flavia l-a şi desenat pe Micul Prinţ, ba chiar trei (3) Mici Prinţi!

O zi frumoasă vă doresc!

Copilării

2011-10-22T18:36:00.000+03:00

Holograf cântă "Şi băieţii plâng câteodată". Flavia aude numele piesei şi îşi aminteşte că şi Gabriel a plâns într-o zi la gradiniţă :)

-Mamiiii, cred că urmează Veronica, ne dai voie să ne uităm?!
Le dau voie, mă duc să văd dacă e chiar Veronica. E începutul, care seamănă cu Veronica se întoarce (cred, totuşi că la Veronica se întoarce, genericul de început e pe fond oranj şi nu albastru). O întreb şi pe ea, care dintre filme e: Veronica sau Veronica se întoarce, că doar cine le-a văzut de cele mai multe ori decât ea?!
Începe filmul, cu secvenţa aceea cu casa viscolită, ne dăm seama care dintre Veronici e. Flavia îmi spune:
- Nu e Veronica se întoarce, e Veronica a plecat!!!

Flavia priveşte deseori pe fereastra bucătăriei, de unde se văd maşinile din parcare. O dată îmi spune pe un ton foarte serios:
- Mami, oamenii ăia care au maşina albastra (un Tico), cred că au murit!
Surprinsă, o întreb de ce crede asta.
- Păi, nu vezi, nu au mai plecat demult cu ea!
La ceva timp, maşina nu mai e în parcare.
- Mami, mami, oamenii aceia nu au murit, uite au plecat cu maşina!!!
Întâmplarea e mai veche, dar important e că mi-am amintit-o azi, văzându-l pe vecinul de cartier coborând din a sa maşină albastră :)

De seară

2011-10-21T19:36:00.001+03:00

Ilinca se propteşte lângă frigider si cere ceva dintr-însul. O întreb ce vrea, spune sigur şi precis pe... limba ei. Intuiesc, vrea măsline. Îi dau una, mai vrea una puţin mai târziu. Bucuroasă, pleacă. Rămân în urma ei şi o întreb:
- Cum spui?
- Pa pa!!!

Dilemă-trilemă: Ilincăi îi place fideaua cu lapte, Flaviei - nu. Flaviei îi place ovăzul cu lapte, Ilincăi - nu. Pregătesc pentru fiecare ce vrea. Oare a treia ce va voi să mănânce la masa de seară?!

Îmbrăţişări

2011-10-21T10:38:00.005+03:00

Că fetele se îmbrăţişează în orice moment, de când se trezesc până adorm, nu e nimic spectaculos pentru mine!
Ieri însă m-au impresionat teribil...
Ajungem, pe ultima sută de metri, la grădiniţa Flaviei, cu Ilinca bineînţeles. O pregătim pe Flavia să intre în clasă, o salutăm pe doamna, vine momentul pupicului şi al îmbrăţişării. De fapt, al pupicilor şi îmbrăţişărilor!
Flavia pe mine, pe Ilinca, după care, Ilinca pe Flavia. Dar aşa, îmbrăţişare strânsă şi prelungă, de nu-i mai dădea drumul... Întrucât întârziasem, n-am putut să o las prea mult, aşa încât am luat-o. După închiderea uşii a început să plângă. Acum, nu ştiu sigur, plângea după Flavia sau că ar fi vrut să hoinărească şi ea, puţin, prin clasa celor mai mari ca ea?! S-a liniştit relativ repede, pe drum a smotocit o buburuză ieşită la sorit!

Trei domniţe

2011-10-20T21:26:00.001+03:00

vom avea, dacă se va confirma ceea ce s-a văzut la echografia de astăzi!
Flavia va fi mai mult decât încântată: "trei ceşcuţe, trei farfurioare, trei scăunele, etc..." pentru trei fetiţe mititele :)

later edit: i-am spus Flaviei vestea, imediat ce am ieşit de la medic, mustăcea plină de zâmbete pe bancheta din spate a maşinii... vrea şi trei măsuţe să aibă, chiar are dreptate, acum au doar una şi nu prea încap :)

A(u) căzut...

2011-10-19T11:01:00.003+03:00

nu, nu o frunză, frunzele cad de pe la sfârşitul verii, ci primul dinţişor al Flaviei. Aseară mi-a spus că o doare, am zis că e de la recele de afară. Am redeschis subiectul căderii dinţilor, cu temeri, cu dureri închipuite de după cădere, multe lucruri le mai trec copiilor prin minte...
Astăzi dimineaţă s-a trezit şi mi-a spus că se mişcă. Nu prea mă aşteptam! L-am sunat pe tataie care are experienţă la scos dinţi de lapte a trei copii, mi-a explicat toate etapele, aşa că, iată-l pe incisivul drept de jos (nu mai ştiu dacă acesta este primul ieşit, trebuie să consult... arhiva :)

E fericită că nu o mai doare!

Şi ca să nu fie doar Flavia în centrul atenţiei, a luat Ilinca o căzătură zdravănă, nădăjduiesc că va fi bine, că eu încă mai tremur!

O zi faină să aveţi, la noi a ieşit soarele!

Toamna... vitaminelor

2011-10-18T18:15:00.000+03:00

suc de morcov, ţelină şi măr - fără conservanţi, fără coloranţi, etc, ... niciodată îndeajuns :)

Mi-e dor de sfecla roşie, abia aştept să ajung la piaţă, să o cumpăr şi să o introduc în ecuaţie!

Nu le rataţi, pe ele, pe vitamine!

De vreme bună

2011-10-17T22:55:00.000+03:00

Amintiri dintr-un septembrie cald precum vara:

Cine e mai...

2011-10-17T18:20:00.004+03:00

rău: Muma-Pădurii sau ~~zmeoaica~~ un zmeu?

Întrebarea e mai veche, de vreo săptămână (poate două), chiar o uitasem, aseară mi-am pus mintea la muncă pentru a mi-o aminti şi vine în urma audiţiei poveştii Sânziana şi Pepelea a lui V. Alecsandri. Fără nicio legătură cu întrebarea mai sus amintită, mai impresionată a fost de audiţia poveştii Micului Prinţ.

Din aceeaşi perioadă cu întrebarea, fetele, pe prispa... grădiniţei Flaviei :)

În rest, aş vrea să scriu mai multe, căci s-au adunat, dar fac eforturi de memorie, până voi găsi momente liniştite de aşternut amintiri pe hârtia-interfaţă a blogului.

Leapşa

2011-10-11T13:21:00.003+03:00

O leapşă primită de la Dana, am încercat să răspund şi ieri, însă m-a dat peste cap nu-ştiu-ce chestie de-a blogger-ului. Azi am prins alt moment în care Ilinca doarme, Flavia desenează, bebe mic loveşte (încă) cu delicateţe, iar afară plouă cu găleata.

Filmul pe care l-aţi vizionat de cele mai multe ori:
Numele trandafirului cu Sean Connery. De fiecare dată l-am văzut cu alţi ochi, culminând cu ultima vizionare din vara asta când... nu mi-a mai plăcut deloc. Cartea am citit-o cu mult înainte de a vedea filmul, e mult mai mult decât un... film, chiar şi cu Sean Connery.

Anotimpul preferat:
În urmă cu 5 ani aş fi spus, fără să clipesc, primăvara=Înviere=vreme-care-nu-te-face-să-te-zburleşti-de-frig, căci, da, sunt o friguroasă de fel (deh, născută iarna). Dar a început să-mi placă şi toamna, maternitatea te transformă, Flavia fiind născută toamna devreme, înainte de venirea ploilor mocăneşti, când încă soarele mai străluceşte, călduţ şi zâmbitor.

Unde mergeţi vara asta?
Nu vreau să fiu nerecunoscătoare, am fost prin preajma casei, la câteva mănăstiri din Dobrogea.

Cartea pe care o iubiţi cel mai mult:
Pe la 17-18 ani, m-a impresionat foarte mult, Crimă şi pedeapsă a lui Dostoievski.
Recent, Întoarcerea la Hristos a lui Ioan Ianolide şi Pelerinul Rus.

Serialul la care vă uitaţi cu plăcere:
Anatomia lui Grey care, deşi e americănesc, are, dom'le şi morală.

Aveţi ticuri verbale?
Am încercat de-a lungul timpului să nu am ticuri de niciun fel. Trebuie să-l întreb pe soţ :)

Dacă ar fi să vă descrieţi în 3 cuvinte…
Îmi ajung doar două: soţie şi mămică!

Oraşul în care v-ar plăcea să locuiţi:
Întrucât locuim într-un oraş mic şi cum nu năzuim spre aglomeraţiile supărătoare (ne ajunge aglomeraţia oraşului mare în care muncim, momentan, eu sunt ferită de ea), ne-ar plăcea un sătuc liniştit. Dar toate cu voia Domnului şi la vremea rânduită tot de El.

La ce oră v-aţi trezit azi şi de ce?
La ora 6.45, să pregătesc copila de gradiniţă!

Ce gen de muzică preferaţi?
Clasică, psaltică, folk

Formaţii pe care le recomandaţi!
Nu prea sunt eu îndreptăţită să recomand, dar de dragul unui răspuns complet spun: Grigore Leşe, Nicu Alifantis, Paula Seling.

N-am urmărit cine a primit/răspuns întrebărilor, aşa încât cine doreşte să preia leapşa, să o preia cu încredere :)

Grădinisme...

2011-10-07T15:04:00.001+03:00

de la alţii :)
- Astăzi nu s-a mai spălat pe cap! spune educatoarea tatălui care pare nedumerit. Da, da, ieri s-a spălat pe cap cu săpun, aici, la baie.
Omul zâmbeşte discret şi îşi ia odorul în primire!

Păşind...

2011-10-05T00:38:00.000+03:00

alene sau grăbite, cu paşi mici sau mai mărişori, cu paşi de Ilincuţă vioaie şi alergătoare, cu paşi delicaţi şi eleganţi de Flăviuţă-broscuţă-poznaşă, cu paşi legănaţi de mămică însărcinată...
Păşind, aşadar, prin zile senine şi calde de septembrie şi octombrie...
Paşi pe străduţa ce duce spre grădiniţă, străjuită de plopi înalţi, cu frunze încă verzi, cu case, mai noi sau mai vechi, cu bunicuţi şi bunicuţe ieşiţi/ieşite la poartă, care ne salută cu zâmbet şi seninătate în privire, şi care tânjesc după îmbrăţişări ale copilelor zglobii, cu miros de struguri tămâioşi, cu porumb adus la poartă spre a fi aşezat cu grijă în hambar, cu vânticel domol sau mai puţin domol,

cu flori multicolore,

cu fluturi poznaşi care atrag privirea curioasă a mezinei,

cu melci uscaţi care se cer puşi pe iarbă de către sora mai mare,

cu omiduţă grăbită care o face (tot) pe mezină să o studieze îndelung, aşezată pe vine sau chiar în genunchi (fără poză, mă credeţi pe cuvânt :) ), ...

cu căţei şi pisici după care alergăm neobosite sau pe care îi admirăm în linişte şi ne dorim, chiar împotriva sfatului mamei, să îi atingem...

E toamnă caldă, senină şi plină de culoare...

Tot păşind alene, mi-am dat seama că în perioada în care lucram, intram dimineaţa şi ieşeam după amiaza de la birou, fără să mă pot bucura măcar de mângâierea delicată a soarelui de toamnă...

Şi pentru asta nu pot să spun decât că le sunt recunoscătoare... fetelor!

Încă o dată, vă doresc toamnă binecuvântată!

Frunzele noastre

2011-10-04T15:31:00.001+03:00

vor urma şi altele, o dată ce "acţiunea" de colorare a frunzelor verzi sau îngălbenite a fost demarată. Vă mai amintiţi cum imprimam pe hârtie monedele de 5 lei cu creionul? Cam aşa le-am făcut şi noi; mai avem şi altele, însă în grabă, le-am luat doar pe acestea. E foarte interesantă activitatea, copilul nu trebuie să apese creionul (noi am lucrat cu culori cerate) nici prea tare, nici prea puţin pentru a evidenţia frunza! Mai precis, o coordonare fină a miscărilor mâinii!

Ieri şi azi, fetele au tot adunat frunze, parcă-s... omizi mâncăcioase! Nu m-am putut abţine să le las împrăştiate, aşa că am făcut un mic aranjament în verde şi galben, deh, termometrele indică (încă) valori destul de ridicate!

Vă doresc o toamnă frumoasă în continuare!

Iedera...

2011-10-03T10:05:00.001+03:00

iubesc iedera, o iubesc încă de când am găsit, pe timp de iarnă, o specie rezistentă şi cocoţată pe copacii goi din Băile Herculane. De vreo trei ani, o iubesc şi din perspectiva unui sirop antitusiv cu extract de iederă, eficient în cele mai multe situaţii!

Acum, ca hăinuţă pe o clădire din zona veche a Constanţei!

Dar din dar

2011-10-02T09:15:00.000+03:00

Mătuşka Eufemia are un dar de blog, o icoana reprezentându-i pe Sfintii Ioan Teologul si Prohor scriind Cartea Apocalipsei in pestera din insula Patmos.

Mai multe detalii şi alte informaţii frumoase, găsiţi pe blogul acesteia.
Mulţumim, dragă mătuşka!

Ceva... tare...

2011-09-30T22:49:00.000+03:00

Piesa cu "ocha"

- Mami, hai să-ţi spun ceva tare, tare de tot!
E a doua oară când o aud folosind cuvântul "tare" în asemenea expresie.
- Ia, să vedem, cât de tare e măi, mami?!
- În cartea aia mare care se numeşte dicţionar, da, dic-ţi-o-nar se numeşte, am găsit că scrie despre planete, şi despre Soare, şi despre Lună. (Se uită la mine cu ochii ei mari, acum parcă sunt şi mai mari). Scrie şi de Pământ, şi de Marte... Da' mă laşi să mă uit puţin pe Google Earth?!

Şi dacă tot suntem la cuvinte şi încă n-a trecut luna septembrie, Ilinca, jucându-se cu nişte piese lego, a descoperit ochii dintr-una dintre piese, în varianta ei proprie de pronunţie: "ocha"!

Ploaia...

2011-09-29T23:27:00.000+03:00

care a venit, în sfârşit... Nu prea sunt fană a ploii, însă de această dată m-a îngrijorat, la propriu, seceta din ultima lună (cel puţin).

Plouă încet, liniştit, aşa cum numai toamna plouă!

Mai multe...

2011-09-29T19:06:00.001+03:00

dacă tot n-am timp să scriu, pun câteva poze cu desenele lor:

Ilinca, într-unul din puţinele sale momente de linişte

Păpuşa, cărucior şi prinţesa

Prinţesa... color :)

Casa prinţesei din dreapta

Masa, aragazul şi prinţesele (oare ele fac mâncare?)

Fructe, multe fructe... dacă nu le mănâncă, măcar să le cunoască şi să le deseneze

Preferatul meu: fetiţa şi fetiţa-îngeraş

Sarafanul Flaviei

2011-09-24T17:24:00.001+03:00

E gata, în sfârşit! Ar fi trebuit să-l termin înaintea zilei ei de naştere, dar alte lucruri pe care nu le puteam amâna, m-au făcut să-mi ies din ritmul croşetatului.

Îi place tare mult, de fapt amândurora le place: Ilinca aleargă după Flavia, trăgând de sarafan, pentru a fi şi ea îmbrăcată. Clar, va trebui să mai fac unul, dar cu pătrăţele ceva mai mari, acestea au fost tare migăloase. Dacă iniţial mi s-au părut tare drăguţe, pe parcurs a trebuit să dau dovadă de multă răbdare!

Partea de jos e lucrată cu picioruş triplu. Materialul folosit este bumbac mercerizat, românesc, fabricat la Tălmaciu/Sibiu.

Gânduri şi gesturi...

2011-09-23T11:42:00.001+03:00

Încă nu le-am spus fetelor de bebeluş, din mai multe motive:
- nu m-am putut baza pe presupunerea de la 11 săptămâni că ar fi băieţel, iar la 16 nu s-a deranjat să ne arate mai explicit!
- Flavia încă repetă "placa mai veche" cu "să fim 3 surioare", deşi am văzut că-i plăcea de frăţiorul prietenelor sale, Maria şi Ana!
- Flavia a început gradiniţa, a fost tare emoţionată de acest început, curioasă, aşa că am lăsat-o să se acomodeze cu doamna, colegii, atmosfera nouă. În plus, vârsta de 5 ani, conform deciziei sale, a venit cu o renunţare (cam ruşinoasă să o scriu aici, aşa că o ştim doar noi, cei apropiaţi), renunţare iniţial veselă, pe alocuri tristă, cu ceva lacrimi. Dar e pe drumul cel bun, asta e important!
- Ilinca mi se pare cam mică să înţeleagă ea cum stă treaba cu burtica, dar aseară a avut un gest plin de tandreţe şi tare, tare dulce: mi-a sărutat burtica! Ştiu copiii ce ştiu!

1, 2, 3, 4, 5

2011-09-13T08:56:00.000+03:00

1 an

2 ani, cu amintire încă vie în căpşorul ei

3 ani

4 ani

5 ani (cu suflat în lumânări puţin în avans)

Să fii sănătoasă şi înţeleaptă, copila noastră!

Ce a mai desenat Flavia vara asta?!

2011-09-10T01:07:00.000+03:00

Prinţese

Căni

Câmpie cu flori

Alte prinţese

Familie

Iar prinţese

Aceleaşi... şi totuşi altele...

Prinţul cu prinţesa sa

Perechi

Acestea îmi par, mai degrabă, fete de împărat, neaoşe!

Le-am pus la păstrat, nu ştiu cât vom mai avea loc!

Început de septembrie

2011-09-05T14:18:00.001+03:00

cu zile calde, cu frunze deja îngălbenite, cu iarbă încă verde, cu bunici nerăbdători să-şi revadă nepoatele, în oraşul copilăriei mele...

...mi-era dor de stejari şi ghinde... Am încă în minte, stejarul falnic de la capătul străduţei ce ne scotea din cartierul plin de blocuri, cu ghinde multe, multe...

Ieri, am regăsit alţi stejari, mai mulţi, la fel de falnici, cu ghinde... spre deliciul fetelor... una le-a căutat şi adunat cu pasiune, alta le-a încercat gustul şi duritatea :)

ghinde surori...

Ilinca, veşnic neobosită, este frumoasă cozi...

mofturici se odihneşte...

În perioada adolescenţei am urât oraşul în care locuiam, voiam case vechi, cu stil, aşa cum văzusem în puţinele mele ieşiri, în partea de vest a ţării, în locul oraşului de câmpie invadat de blocuri. Între timp, am avut parte să văd mai multe case vechi, care dacă nu-s îngrijite, riscă să se dărâme... Case reci, cu oameni la fel de reci...
Pentru prima dată, ieri, mi-am dorit să mă reîntorc (mai mult decât să-mi vizitez părinţii) în oraşul comunist de câmpie. Dincolo de multitudinea blocurilor, acolo văd cum oamenii se ajută între ei (la bloc locuind), cum oameni necunoscuţi îţi devin uşor prietenoşi, cum parcurile sunt îngrijite şi curate, cum parcurile copilariei mele, dar şi cele mai noi, păstrează mult din flora spontană, alături de tufănelele boboci proaspăt plantate în ghivecele de lângă băncuţe. Acolo am descoperit bătrâni care mai trăiesc pentru încă o lună mai, pentru drăgălăşenia copiilor şi pentru eternul feminin...

O toamnă binecuvântată vă doresc!

Somewhere over the rainbow

2011-09-03T01:21:00.006+03:00

Despre iubire şi boabe de mazăre

2011-08-30T00:58:00.009+03:00

Deşi nu vorbeşte clar şi coerent, am învăţat să o înţeleg foarte bine pe Ilinca. Ştim că bîca e burtica (sau buricul), când e întrebată ceva serios, răspunde pe un ton şi mai serios cu un da categoric, care nu te lasă să mai insişti asupra aceleiaşi idei. E vioaie, aleargă, chiuie, ia ce nu e al ei supărând-o pe soră-sa, duce rufele murdare (sau curate, sîc!) direct în maşina de spălat, cam ştie ce e gunoi şi-l duce la coş fără să i se spună, vine la noi (şi aici mă refer la mine, taică-su şi Flavia) în cele mai neaşteptate momente să o drăgălim...

Astăzi mi-a oferit câteva momente de tandreţe... incredibile... Cu guriţa murdară de mâncărică de prânz, ba mai mult şi degeţelele erau în aceeaşi stare precum guriţa, s-a ridicat şi plină de ce voia să facă, s-a apropiat de faţa mea, mi-a cuprins obrajii şi a lipit buzele de ale mele. Şi-a dat seama de ceea ce a făcut, a repetat faza, cu aceeaşi plăcere şi zâmbet şăgalnic cum numai Ilinca poate să facă!

- Mami, ştii, prinţesele poartă totdeauna rochii, nu am văzut niciodată o prinţesă îmbrăcată în pantaloni. De aceea, nici eu nu vreau să port pantaloni.

Fetele şuşotesc în casa lor de sub masa din bucătărie. Ilinca râde, râde în hohote la ce îi spune Flavia. Sunt cam indiscretă, mă bag în seamă şi le întreb despre ce vorbesc:

- Eee, îi spun poveşti!!!

- Păi, spune cu voce tare, să aud şi eu...

- Eee, tu ai treabă să bucătăreşti!

Într-una din zile îmi spune că îi este ruşine să răspundă oamenilor mari când o întreabă câte ceva, căci aceştia ar putea râde de ea... Pfff, cât de cunoscută îmi sună replica ei...

Oamenii nu-i putem schimba, dar ne putem schimba noi, devenind indiferenţi la insensibilităţile lor (ale oamenilor care râd prosteşte)!

- Mami, câte zile sunt într-o săptămână?

- 7. Dar de ce întrebi?

Nu vrea să-mi răspundă, are altă idee în minte şi cred că nu vrea să o uite.

- A 8-a zi e duminică?

- Nu, a 8 -a zi e luni dintr-o altă săptămână.

Mulţumită de răspuns, dar îi mai vine o idee:

- Mami, ştii, săptămâna e ca o păstaie în care noi intrăm şi în care se găsesc boabele de mazăre, adică zilele prin care trecem noi!

Şi aşteaptă toamna cu nerăbdare, fiindcă e născută toamna (azi era curioasă cum trec anii, câte un an, câte un an, aşa, pe la fiecare om, în câte o zi de naştere?!), vrea vreme răcoroasă pentru a putea îmbrăca rochiţa ei albastră favorită. Şi mai vrea toamnă să adunăm frunze şi să le punem pe o aţa, cu ceva... usturoi printre ele (asta e spusa la trezirea dupa somnul de după-amiază). Cred că va fi o decoraţiune tare interesantă şi... mirositoare!